luni, 14 ianuarie 2013

Cum îţi lustruieşti discursul?

Una din regulile elementare de întreţinere a pantofilor spune să alternezi purtarea lor. Purtând  o singură pereche de pantofi zile întregi la rând, aceştia vor căpăta aspectul de încălţăminte uzată mult mai repede decât dacă i-ai purta din când în când, lăsându-le vreme să "respire" şi, astfel, să se se usuce (se ştie că toţi pantofii, indiferent de condiţiile meteo, se umezesc la interior, din cauza transpiraţiei).
În acelaşi fel, o prezentare pe care o susţii în mod repetat poate începe să semene cu o pereche de pantofi purtaţi zi de zi. Pe de o parte, e adevărat,  cu cât o susţii mai des, ea va deveni mai bună,  întrucât ai ocazia să o calibrezi în funcţie de reacţiile diferitelor tipuri de public, să corectezi eventualele erori şi să pui mai bine în valoare atuurile ei. În plus, capeţi de la o prezentare  la alta mai multă încredere în tine.
În acelaşi timp, însă, repetând aceleaşi lucruri de fiecare dată, la un moment dat rişti să ajungi în situaţia deloc de invidiat de a te plictisi tu însuţi de propria-ţi prezentare, ceea ce riscă să se răsfrângă şi asupra publicului, care funcţionează de obicei ca oglindă a vorbitorului. Ce poţi face, însă, pentru a evita  o asemenea situaţie?
Pe de o parte, chiar dacă ideile principale rămân aceleaşi, încearcă de fiecare dată să gaseşti alte cuvinte pentru a spune aceleasi lucruri, îmbracă-le într-o haină nouă, adaptată publicului şi circumstanţelor. Pe de altă parte, caută şi alte poveşti, exemple şi anecdote pe care să le poţi folosi pentru a ilustra ideile din discursul tău. Astfel, nu vei fi nevoit să spui de fiecare dată aceleaşi glume, să relatezi întotdeauna aceleaşi poveşti şi să faci mereu aceleaşi analogii şi, în loc să ieşi pe uşă încălţat cu aceeaşi pereche de pantofi tot mai scâlciaţi, vei putea alege de fiecare dată altă pereche, odihnită şi frumos lustruită, din pantofar.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu