Ca un bijutier iscusit

Scopul oricarui discurs este/ar trebui sa fie sa transmita un mesaj. Maxim doua! Asta, daca nu cumva adevaratul tau scop este sa umpli timpul publicului cu ceva, orice ar fi acel ceva. Caz in care poti vorbi despre cate in luna si in stele, fara sa te obosesti sa tragi vreo concluzie, eventual insirand anecdote pe banda rulanta pentru a-i face pe oameni sa se simta bine si fara sa-ti faci griji  ca, la final, vor constata ca n-au retinut nimic din speechul tau si nici nu vor sti sa raspunda la intrebarea: Ce-a vrut, de fapt, sa ne spuna? In rest, insa, daca vrei sa sustii un discurs credibil, rezuma-te la una, maxim doua idei principale, pe care ai grija sa le repeti de cateva ori pe parcursul discursului, enuntandu-le eventual sub alta forma. Pentru a te asigura ca nimeni nu va rata mesajul tau, foloseste-te si de un suport vizual si profita de faptul ca atentia publicului este la cote maxime la inceputul si finalul discursului, enuntand mesajul principal atat in primele fraze ale speech-ului, cat si  in incheierea acestuia.

Iar daca vrei sa le oferi un discurs de-a dreptul  memorabil, construieste-ti intregul speech pe acest mesaj cheie, punandu-l in valoare ca un bijutier iscusit, care incastreaza o piatra pretioasa intr-un colier realizat special pentru a-i spori acesteia stralucirea!