Metoda Stanislavski

Mulţi dintre actorii celebri de azi îi datorează enorm unui personaj puţin cunoscut publicului larg, Constantin Sergheevici Stanislavski. Cofondator al Teatrului de artă din Moscova, Stanislavski este considerat unul din marii inovatori ai teatrului mondial, sistemul dezvoltat de el şi care îi poartă numele fiind folosit si în ziua de astăzi de actori în construirea personajelor. Pe scurt, sistemul Stanislavski se concentrează pe dezvoltarea în mod realist a rolurilor, actorii fiind  instruiți să folosească "memoria afectivă"  pentru a reproduce în mod natural emoțiile personajelor interpretate. Astfel, actorilor li se cere să se gândească la un moment din viețile lor în care au simțit emoția dorită şi să încerce să o prezinte pe scenă.  Este ceea ce fac cei mai mulţi actori ai zilelor noastre pentru a se apropia cât mai mult de emoţia dorită.

 Tot Stanislavski le propunea însă actorilor si metoda "magicului dacă",  îndemnându-i să-şi pună cât mai multe întrebări în legătură cu personajul interpretat, începând cu "Ce aş fi făcut eu dacă m-aş fi aflat în aceeaşi situaţie cu personajul meu?" Metoda poate fi însă aplicată cu la fel de mare suces şi de vorbitorii publici. Puneţi-vă, de pildă, în locul publicului şi  întrebaţi-vă: Ce-aş vrea sa aflu? Cum as dori să fie speech-ul? Ce aş dori să văd? Cum mi-aş dori să interacţioneze vorbitorul cu mine? Ce poveşti mi-ar plăcea să aud? Intrând astfel în pielea publicului, veţi obţine o mulţime de răspunsuri preţioase pe care le veţi putea utiliza ulterior atât în elaborarea cât şi în prezentarea speech-ului vostru.