Ca la IKEA!

Discursul nu este o poezie, ale carei versuri sunt mereu aceleasi, indiferent in fata cui ai recita-o, si nici o partitura care, indiferent de context, are aceleasi note cu aceleasi durate! Discursul va fi mereu diferit, in functie de publicul caruia te adresezi, de circumstantele in care il rostesti, momentul zilei, spatiul in care are loc prezentarea si alti o mie de factori "perturbatori". In consecinta, nu te stradui sa retii discursul cuvant cu cuvant. O poti face in caazul unui discurs scurt, dar chiar si asa, va parea lipsit de viata, daca nu-l vei "condimenta", particularizandu-l in functie de cei carora le vorbesti si de context. Iar in cazul unui discurs mai lung, iti va fi aproape imposibil.

Renunta, deci, la aceasta idee si contruieste-ti un discurs flexibil, ca mobila de la IKEA, cu module cu care sa te poti juca si jongla in functie de imprejurari. Pe de o parte, vei evita sa te repeti de la un discurs la altul, construindu-ti de fiecare data alta prezentare, cu elementele dispuse intr-o alta "geografie", iar, pe de alta parte, vei putea sari unele module si introduce altele in functie de nevoile si reactiile publicului. Iar daca iti vor lipsi unele elemente, nu va fi o drama, pentru ca vei putea realiza cu usurinta o alta configuratie a discursului, astfel incat ascultatorii nici sa nu realizeze absenta acestora.