Tara arde si nimeni n-aude!

Ce spui trebuie sa fie in congruenta cu modul in care o faci! Imagineaza-ti pe cineva anuntand ca a izbucnit un incendiu in cladire si ca aceasta trebuie evacuata de urgenta, spunand asta cu voce joasa si un calm pe care l-ar invidia si englezii... probabil ca nimeni n-ar seziza gravitatea situatiei. Tonul si volumul vocii trebuie asadar adecvate mesajului pe care il transmitem, mediului in care o facem dar si publicului caruia ne adresam. Putem vorbi in soapta cand ii spunem cuiva ceva la ureche, dar daca vom face la fel in fata unui public numeros probabil ca ii vom determina pe cei din fata noastra sa se uite dupa telcomanda aia afurisita, pentru a da sunetul mai tare. Asta, insa, nu insemna ca trebuie sa tipam la cei carora le vorbim. Poate veti fi surprinsi, dar chiar si daca va adresati, sa zicem, unor octogenari, e posibil ca multi dintre ei sa auda inca bine, fiind suficient sa le vorbiti normal pentru a va face auziti. Exista, desigur, si exceptii, momente cand ridicam tonul pentru a accentua ceva sau cand coboram volumul vocii pentru a-i face curiosi pe cei din public... insa odata ce ne-am atins obiectivul, vom reveni la volumul normal al vocii, unul care sa le permita tuturor celor din public sa auda fara efort ceeea ce le spuneti!