Demonstrează-le ce poţi!

Ce-aţi face dacă, aflându-vă în căutarea unui magazin cu piese auto, aţi nimeri, din greşeală,  într-un, să zicem, aprozar? Probabil că aţi ieşi numaidecât, grăbit să mergeţi mai departe, în căutarea magazinului cu piese de maşini. Dar dacă, să ne imaginăm,  în aprozar tocmai ar avea loc o demonstraţie susţinută de un vânzător de... răzătoare, un tip plin de viaţă, cu un entuziasm contagios, care transformă demonstraţia într-un veritabil one-man-show?  Aţi rămâne măcar câteva momente să-l urmăriţi, iar dacă vi se va părea interesantă oferta lui, chiar mai mult? Poate chiar veţi cumpăra o răzătoare, cine ştie?

Ca vorbitor, e posibil uneori ca, printre spectatori, să ai şi persoane care au ajuns din greşeală sau obligaţi de circumstanţe la discursul tău. Sigur, obiectivul tău nu este să îi reţii până la final pe aceştia, nici să le vinzi vreo răzătoare în loc de baterie auto, ci să le oferi ce aşteaptă spectatorilor veniţi în cunoştinţă de cauză. Totuşi, dacă discursul tău este spectaculos, dacă reuşeşti să transmiţi entuziasm şi să induci energie celor din sală, vei avea surpriza că şi cei care au ajuns accidental la speech-ul tău vor fi captivaţi. Dacă se întâmplă aşa, nu încape dubiu, ai calităţi de orator şi trebuie să le cultivi, practicînd vorbitul în public ori de cîte ori ai ocazia.

Vizionare plăcută!

Devenit o veritabilă instituţie in industria cinematografică, trailerul (i-am putea spune şi promo) este construit mai degrabă dupa reguli care ţin de "gramatica" publicităţii, decât de aceea a artei cinematografice. Scurt, incitant, provocator, sunt câteva din atributele acestuia, răspunzând scopului pentru care trailerul a fost inventat: acela de a aduce lumea la film. Şi totuşi, există cel puţin o diferenţă între un trailer şi o reclamă. Majoră! Fundamentală! Spuneţi-i cum vreţi. În vreme ce reclama are un final, eventual surprinzător, însă are întotdeauna un mesaj concluziv, trailerul se încheie de fiecare dată cu un mare semn de întrebare, provocându-i pe spectatori să vină la cinematograf pentru a afla ce se întâmplă până la urmă.

Ca vorbitor, poţi face acelaşi lucru în introducere, stârnindu-le curiozitatea, ridicând puţin "pânza" de pe discursul tău pentru a-i provoca să-şi dorească mai mult şi invitându-i să te însoţească până la finalul speech-ului pentru a afla răspunsurile la întrebările care-i  macină. Tot ce mai ai de făcut apoi este să nu-i dezamăgeşti, iar pentru asta "filmul" tău trebuie să se ridice măcar la nivelul trailerului. Vizionare plăcută!

Notă: Ieri, blogul a trecut de 10 mii de vizite. Pare mult, în realitate e vorba, cred, de cam 50 de vizitatori pe zi, o comunitate mică dar preocupată de astfel de subiecte, ceea ce mă bucură, încurajează şi chiar obligă. Vă mulţumesc fiecăruia dintre voi şi aş aprecia dacă aţi putea contribui la rândul vostru cu sugestii de teme, dar şi, eventual, cu articole.  Ca să vă dau un imbold, lansez un CONCURS: cel mai interesant articol va fi premiat cu un curs gratuit de Public Speaking. Primul este programat în noiembrie, găsiţi detalii aici: http://www.succespersonal.ro/cursuri/dezvoltare-personala/public-speaking-tips-amp-amp-tricks-pentru-prezentari-de-impact
Oferta este valabilă cu condiţia să existe cel puţin 5 concurenţi. Aştept articolele voastre la adresa euclaudius@yahoo.com MULŢUMESC!!!!!

Misiune "imposibilă"

Pare o misiune imposibilă să schimbi mentalităţi printr-un "simplu" discurs. Oricât de înflăcărat ar fi un vorbitor, odată ruptă "vraja", impresiile publicului se vor estompa, iar puterea mesajului se va diminua. Cu toate acestea, există şi discursuri care schimbă cursul evenimentelor, mobilizează naţiuni şi uneori chiar fac istorie! Dacă vreţi să ştiţi cum e posibil, gândiţi-vă la mesajele pe care aceşti oratori le transmit ca la nişte seminţe, iar la discursurile care le "învelesc" ca la un covor de omăt, aşternut peste ele, ocrotindu-le şi asigurându-le căldura şi umiditatea de care au nevoie pentru a încolţi şi a se transforma în plante mature, capabile să înfrunte singure iernile viitoare, dar şi să facă la rândul lor seminţe din care se vor naşte alte plante, asemenea lor.

Un astfel de orator va sădi idei care vor naşte fapte, viziuni care crescând vor deveni realităţi, întrebări cărora fiecare dintre cei din public va încerca să le găsească răspunsul. Pentru a deveni însă un asemenea vorbitor, trebuie să ştii ce-ţi doreşti, iar ce-ţi doreşti, să-ţi doreşti din toată fiinţa ta! Orice altă variantă este exclusă. Află-ţi, deci, menirea, cultiv-o şi împărtăşeşte-le apoi şi celorlaţi viziunea ta!

Sandviş cu de toate

Vorbitorii cu experienţă, fără excepţie, vă vor recomanda să acordaţi atenţie sporită introducerii (care trebuie să fie atractivă, provocatoare, să îi facă pe cei din public curioşi) şi finalului, care trebuie să fie memorabil, practic o încununare a discursului vostru. Introducerea şi cuprinsul sunt copertele care vă vând speech-ul şi de aceea e important să le acordaţi atenţia cuvenită! Nu neglijaţi, însă, niciun moment conţinutul! O carte cu coperte frumoase, dar cu pagini goale sau umplute cu prostii nu va reuşi niciodată să devină best-seller. Gândiţi-vă la discursul vostru ca la un sandviş care între cele două felii de pâine n-ar avea nimic. V-aţi sătura cu aşa ceva?

Nici publicul nu va fi mulţumit dacă îi veţi oferi un discurs fără conţinut, aşa că aveţi grijă ca sandvişul pe care li-l preparaţi să conţină tot ce îşi doresc "clienţii" voştri, să nu-i lipsească nimic din ingredientele de bază şi nici din condimentele care-i potenţează gustul, făcându-l de două ori mai savuros.

Sus-Jos

Nu, nu este vorba despre jocul cu acest nume, cu care probabil că v-aţi amuzat în anii copilăriei (alături de alte jocuri, la fel de captivante, precum "Nu te supăra, frate!" ori "Piticot"), ci de cum trebuie să stăm când susţinem un discurs: în picioare, dominând adunarea, dar expuşi în întregime privirilor publicului, ori aşezaţi, "fraternizând" cu publicul, devenind unul "de-al lor"?
Răspunsul este, ca de multe ori în viaţă: "Depinde!" Depinde ce vă doriţi şi, de asemenea, depinde de opţiunile pe care le aveţi. Dacă vorbiţi unui grup mic ori dacă vreţi să le spuneţi o poveste sau să le dezvăluiţi un "secret", puteţi încerca să faceţi asta stând jos, inducând astfel un aer intim momentului, stabilind o legătură specială cu fiecare dintre ei. Adoptaţi astfel rolul povestitorului, al bunicului sfătos care le spune nepoţilor o poveste plină de aventuri palpitante, ori al prietenei care le împărteşeşte amicelor sale ultimele bârfe.

Dacă, însă, aveţi de transmis un mesaj puternic, vreţi să mobilizaţi un grup mare, să umpleţi spatiul şi să imprimaţi dinamism discursului vostru, rămâneţi în picioare! În alte vremuri, e drept, aţi fi putut-o face din şaua unui cal, ceea ce ar fi dat şi mai multă grandoare spuselor voastre, însă în zilele noastre e suficient să rămâneţi în picioare şi să vă folosiţi de toată energia pe care o puteţi transmite prin gesturi, întărind mesajul pe care doriţi să-l transmiteţi.
Evident, puteţi alterna aceste poziţii pe parcursul aceluiaşi discurs, ceea ce vă va scuti şi de riscul de a deveni monoton, însă aveţi grijă întotdeauna ca poziţia aleasă să fie "congruentă" cu mesajul vostru!

Calul lui Făt-Frumos

Chiar dacă le-aţi văzut de nenumărate ori, piesele lui Caragiale încă reuşesc să vă amuze. Cunoaşteţi textul lor, probabil, pe de rost, însă asta nu vă împiedică să savuraţi de fiecare dată replicile spumoase, mai ales dacă aveţi de a face cu o montare nouă, a altui regizor, cu alţi actori şi cu alte decoruri. Într-un mod similar, o melodie reuşită poate avea succes cântată de mai mulţi interpreţi, fiecare punându-şi amprenta proprie asupra acesteia. Ştirile pe care le vedeţi seară de seară la TV sunt şi ele, de cele mai multe ori, aceleaşi,  şi alegeţi un post sau altul în funcţie nu de sumarul jurnalului ci de modul de abordare a ştirilor. Ca la croitorie, unde un croitor adevărat va face adevărate minuni, în vreme ce unul nepriceput va strica materialul.

Ca speaker, te poţi afla uneori în situaţia de a vorbi despre subiecte arhicunoscute. În acest caz, depinde numai şi numai de tine să le pui în lumina adecvată pentru a le da o nouă strălucire. Schimbă perspectiva, abordează-le din alt unghi, surprinde-ţi publicul, fă totul cu pasiune, şi vei vedea cum prezentarea ta se va transforma radical, precum mârţoaga din poveste, care,  hrănită cu jaratec, se metamorfozează într-un armăsar năzdrăvan, gata să-l poarte pe Făt-Frumos înspre cele mai îndepărtate zări şi fascinante aventuri!

Ascultandu-l pe Picasso

Născut cu o boală rară de vedere numită acromatopsie, care îl făcea să vadă lumea doar în alb şi negru, artistul nord-irlandez Neil Harbisson utilizează din 2004 un dispozitiv care îi "traduce" culorile în sunete. Experienţa, potrivit propriilor declaraţii, i-a schimbat radical viziunea asupra realităţii. "Înainte mă îmbrăcam ca să arăt bine", spune artistul, "acum o faca ca să sun bine! (... )Pot merge într-o galerie de artă pentru a  asculta un Picasso, iar o vizită într-un supermarket seamănă cu o ieşire în discotecă."

Pare ceva care ţine de domeniul science-fiction-ului, dar şi Neil Harbisson şi dispozitivul acestuia există deja. N-ar trebui, totuşi să ne mire. Ce a reuşit tehnologia în acest caz este nimica toată în comparaţie cu ce poate face un vorbitor talentat folosindu-se doar de cuvinte şi inspiraţie. Puteţi crea imagini atât de puternice încât cei care vă ascultă să jure că le-au văzut aievea, puteţi evoca parfumuri şi stări, puteţi călători în trecut sau în viitor, puteţi schimba mentalităţi şi chiar destine! Totul, folosindu-vă doar de cuvinte, alese şi aşezate inspirat!