Feriti-va de pisalogi!

Fiecare avem cel putin un astfel de prieten/cunostinta. Genul care ar fi in stare sa vorbeasca ore si zile in sir despre el si problemele sale. Genul care-ti cere parerea despre ceva doar pentru a ti-o expune cu lux de amanunte pe a lui. Cei mai multi suntem politicosi si il ascultam toleranti, cautand in acelasi timp cu disperare un pretext de a ne scuza si a scapa astfel de amicul pisalog. Imaginati-va acum un astfel de personaj in postura de vorbitor public. Credeti ca va reusi sa "uite" macar pe perioada discursului de persoana sa si sa se arate preocupat de nevoile publicului? Probabil ca nu. Regretabil, insa, este ca si oameni altminteri rezonabili tind sa se concentreze cand se adreseaza unui public mai numeros, asupra propriei persoane, in loc sa orienteze discursul inspre nevoile audientei.

Asa se face ca unii vorbitori incep prin vorbi cate 10 -15 minute despre cine sunt ei si cu ce se ocupa, omitand sa raporteze aceste informatii la necesitatile publicului. Evident, trebuie sa spui cate ceva despre tine celor care te asculta, insa foloseste aceasta prezentare pentru a-i convinge ca experienta ta si discursul pe care il sustii ii vor ajuta pe ei. Altminteri, vei vedea ca, oricat de politicosi ar fi, la un moment dat vor renunta sa te mai asculte, prefacandu-se preocupati, dar gandindu-se doar la cum sa faca sa treaca timpul mai repede sau chiar s-o stearga discret din sala, lasandu-te sa monologhezi cat vrei despre temele care te preocupa doar pe tine!

Nu da muzica mai tare!

Ati nimerit vreodata la o nunta la o masa aflata in apropierea orchestrei? Daca da, atunci stiti deja ce pacoste poate insemna un volum disproportionat si cum poate transforma acesta chiar si cea mai inspirata melodie intr-un conglomerat de decibeli care nu fac decat sa-ti agreseze timpanul. N-ati vrea sa le faceti una ca asta ascultatorilor vostri, asa ca antrenati-va vocea astfel incat sa puteti doza volumul acesteia in functie de necesitati. Daca veti avea un microfon, nu va fi nevoie sa faceti eforturi suplimentare: puteti vorbi normal si lasa volumul pe seama instalatiei de sonorizare. Daca, insa, veti vorbi fara microfon, uneori va fi nevoie de o voce puternica. In mod evident, o astfel de voce impresioneaza mai mult decat una firava, in cazul careia, poate, chiar trebuie sa faci eforturi importante de concentrare pentru a deslusi cuvintele. O voce prea puternica, insa, in anumite circumstante, se poate dovedi la fel de deranjanta pentru urechile publicului.

Cui i-ar placea sa asculte un vorbitor care tipa/se rasteste la el? Poti evita, insa, astfel de situatii, adaptandu-ti volumul vocii cadrului in care are loc prezentarea, dar si publicului caruia i te adresezi. Un spatiu generos va cere o voce pe masura, unul intim, o voce care sa nu agreseze audienta. Actorii obisnuiesc sa ia ca reper ultimul rand si sa-si calibreze vocea astfel incat si spectatorii aflati in ultima linie sa le poata auzi replicile.De ce n-ai face la fel? Sigur, pentru asta ai nevoie de exercitiu. Nu e, insa, nici atat de greu si nici atat de complicat pe cat pare la prima vedere!

Nimeni nu e perfect!

David Joseph Schwartz, profesor la Universitatea de Stat din Georgia si speaker motivational, explica in volumul sau, "Puterea magica a gandului", cum unii vorbitori esueaza tocmai din dorinta de a fi perfecti, concentrandu-se asupra detaliilor si omitand aspectele esentiale.
"Pregatindu-si un discurs, multi se autoeduca dandu-si o multime de instructiuni, cum ar fi : "Trebuie sa tin minte sa stau drept!", "Nu trebuie sa ma misc si nu trebuie sa-mi folosesc prea mult mainile!", "Nu trebuie ca publicul sa-mi vada notitele!" (...) "Asigura-te ca ai cravata dreapta!", "Vorbeste tare, dar nu prea tare" etc.
Ei, si ce se intampla cand vorbitorul isi incepe discursul?  E inspaimantat din cauza listei voluminoase de lucruri de evitat. Se incurca in cuvinte si se pomeneste intrebandu-se in gand: "Am facut vreo greseala?" Pe scurt, e o catastrofa. Si asta pentru ca s-a concentrat asupra calitatilor lipsite de importanta, banale, relativ secundare, ale unui bun vorbitor, si nu asupra lucrurilor care fac din cineva un mare orator: cunoasterea subiectului in discutie si o puternica dorinta de a-si impartasi cunostintele tuturor. (...) Multi dintre marii nostri oratori au mici defecte (....)

Multi dintre cei mai renumiti vorbitori ai Americii ar pica la examenul unui curs unde metoda de predare este vechea negatie "Nu fa asta, nu fa cealalalta!" Totusi, toti acesti vestiti oratori au un lucru in comun. Au cu totii ceva de spus si ard de dorinta de le comunica celorlalti ceeea ce stiu." Concentrati-va asadar asupra acestor aspecte esentiale, fara a  le ignora pe cele numite de Schwartz "secundare", pregatiti-va temeinic discursul si vorbiti-le cu entuziasm, din inima, celor care va asculta, fara a va face prea multe griji pentru micile greseli pe care inevitabil  le veti comite, pentru ca, amintiti-va ultima replica din "Unora le place jazzul", "Nimeni nu e perfect!"

Clar, credibil si concret

Cand vezi sau auzi de o carte, o judeci prin prisma autorului, a copertei, a subiectului sau, uneori, doar a titlului. Se stie ca un titlu incitant valoreaza enorm, nu doar in cazul cartilor, ci si, poate chiar mai mult, in gazetarie ori in industria publicitara. Lucrurile nu stau altfel nici in cazul unui discurs, asa ca, atunci cand alegeti titlul acestuia, straduiti-va sa il gasiti pe cel mai provocator posibil. Potrivit specialistilor, pentru a atrage atentia, un titlu trebuie fie sa starneasca curiozitatea, fie sa raspunda interesului publicului, sa ofere o cale simpla si rapida de rezolvare a unei probleme sau sa indemne la actiune, sa fie la persoana a doua sau sa contina date concrete ori sa ofere un termen limita, sa puna intrebari, sa ofere informatii socante sau ceva nou, sa fie clar, credibil si  concret, sa fie optimist si sa ofere publicului cel putin un motiv ca sa urmareasca discursul tau.

Gaseste titlul potrivit si construieste-ti discursul plecand de la el, respecta aceleasi criterii si pe parcursul prezentarii si poti fi sigur ca vei avea audienta pe care ti-o doresti!

De cine ai nevoie?

Oricat de talentat ai fi si oricata incredere ai avea in calitatile tale de vorbitor, pentru a progresa ai nevoie si de... ceilalti. Sigur, e util sa te inregistrezi si apoi sa vezi prestatia ta din perspectiva publicului, atent la ticuri, erori, puncte tari si puncte slabe, insa pentru un feedback eficient ai nevoie si de parerea altora. Poti folosi chestionare (utile, daca intrebarile sunt bine alese), insa nici asta nu e suficient. Daca printre cei din public se afla persoane  in a caror parere ai incredere, roaga-le sa-ti spuna ce-a fost bine, dar si ce trebuie imbunatatit la discursul tau. Cere-le, de asemenea, sa compare prestatia ta cu a altor vorbitori.

Cauta-ti un "antrenor", care iti poate analiza pertinent prestatiile si iti poate oferi sfaturi utile! Nu e obligatoriu sa fie un trainer profesionist! Ganditi-va la scriitorii care le incredinteaza manuscrisele, pentru o prima lectura, celor apropiati si in judecata carora au incredere. Chiar si fara pregatire de specialitate, astfel de persoane pot oferi sfaturi de bun simt si pot observa lucruri care, desi evidente pentru restul lumii, voua va scapa. Profitati de spiritul lor de observatie, tineti cont de sfaturile lor si multumiti-le pentru ajutorul nepretuit!

Raspunsuri pentru toti

Sesiunile de intrebari si raspunsuri au rolul de a completa eventualele goluri de informatii din prezentari, de a acoperi acele aspecte ale subiectului atinse doar tangential sau de a lamuri unele notiuni asupra carora poate vorbitorul n-a insistat indeajuns. Sunt, asadar, indiscutabil, utile, insa pentru a le folosi cat mai eficient trebuie sa respectati cateva reguli. Nu acceptati intrebari care n-au legatura cu subiectul si nu blufati, daca nu stiti raspunsul.

Ascultati cu atentie intrebarea, mentinand contactul vizual cu cel care v-o adreseaza, nu-l intrerupeti pana nu-si incheie enuntul, folositi-i numele, daca i l-ati retinut si faceti o pauza inainte de a raspunde. Multumiti-i pentru interes, repetati intrebarea pentru ceilalti, mutandu-va privirea astfel incat sa stabiliti o legatura cu cat mai  multi dintre ei si raspundeti concis la intrebare, permitand astfel cat mai multor participanti sa beneficieze de ocazia de a adresa intrebari si a obtine raspunsuri.

Eu vs. Voi

Avocat si expert in Public Speaking, Rob Sherman le recomanda vorbitorilor sa foloseasca  de cate ori au ocazia cuvintele voi sau dumneavoastra, indicand chiar si un  raport optim, de 1 la 10, intre eu si voi.  Sherman citeaza experimentul realizat de un vorbitor care a sustinut acelasi discurs de doua ori, accentuand intr-o varianta pe eu si in alta pe voi.  Daca in primul caz speakerul s-a ales cu niste aplauze politicoase, a doua oara cuvantarea sa s-a incheiat cu publicul in picioare, aplaudand frenetic.

Concentrati-va, deci,  asupra celor carora va adresati si mai putin asupra voastra, faceti-i pe ei protagonistii discursului vostru, dati-le lor rolurile principale! Procedand astfel, mesajul vostru va ajunge mai usor la cei din fata voastra, iar ecoul pe care il va starni in randul publicului va fi pe masura respectului pe care i-l aratati!